Home.
Despre Revista Travel Advisor.
Abonamente.
Publicitate.
Contact.
© 2018 SC ANIMACTION HUB SRL
Moștenirea cultural-istoricã a regiunii Haskovo – 
urmele lãsate din perioada Evului Mediu
Meleagurile zonei Haskovo fac parte din teritoriul Bulgariei de la începutul secolului al IX-lea. Dar totul a început prin formarea așezãmântului medieval din zona Hisarea. Cetatea construitã aici ocupa un loc central în sistemul de cetãți din zonã, care aveau un rol important pentru apãrarea granițelor tânãrului stat bulgar din acele vremuri. Afirmarea creștinismului, implementarea scrierii chirilice și rãspândirea literaturii marilor cãrturari bulgari, precum și slujirea în bisericã în limba slavonã bisericeascã, în mare mãsurã au ajutat la participarea activã a populației din zonã la accelerarea procesului de edificare a statului bulgar unitar. Artefactele arheologice sunt o mãrturie elocventã pentru schimbãrile care au avut loc aici în modul de viațã și cultura localnicilor, pentru crearea condițiilor necesare acceptãtii performanțelor civilizației bizantine. În timpul domniei țarului Simeon cel Mare, însemnãtatea localitãții a crescut considerabil și trebuia ridicat un al doilea zid al cetãții, în jurul unui spațiu de câteva ori mai mare în comparație cu spațiul inițial care a fost protejat de primul zid, formându-se astfel așa numitul “oraș exterior”. S-a format astfel o localitate care se asemãna cu restul orașelor mediavale din Bulgaria. Cercetãrile și analizele efectuate asupra zidurilor cetãții și artefactelor gãsite aici, au dat posibilitatea caracterizãrii în detalii a localitãții fortificate. Haskovo din perioada Evului Mediu a fost cunoscut sub denumirea Marsa și a fost centrul economic și militar  al unei zone de o suprafațã considerabilã. Pe parcursul epocii medievale, Hascovo și întreaga zonã aveau toate avantajele și consecințele pozitive care se datorau arterelor mari comerciale, militare, de drumuri, precum a fost râul Marița și vechiul drum din apropierea localitãții care fãcea legãtura între capitala bizantinã Constantinopol și Europa Centralã și de Vest.   
Mãrturii pentru importanța și gradul de dezvoltare a orașului și a regiunii, sunt rãmãșițele cetãții ‘’Hasar din Preslav“ sau numai „Hasara“. Acesta este doar unul dintre obiectivele care în fiecare an atrag mii de turiști. Cetatea, care se aflã lângã satul Stalevo, municipiul Dimitrovgrad, a reușit sã se pãstreze ca o fortificație în funcțiune, începând din Antichitatea târzie, pânã la sfârșitul Evului mediu. A fost construitã în apropierea unui templu tracic, cu nume necunoscut, rãmãșițele cãruia se pot vedea și în prezent. Existã o legendã povestitã de localnici, cã în epoca medievalã, în poalele cetãții exista un așezãmânt foarte dezvoltat, cunoscut sub denumirea „Medograd”, ceea ce înseamnã “oraș din cupru”. Aici se afla cea mai mare piațã din zonã, de unde puteau fi cumpãrate mãrfuri din întreaga Peninsulã Balcanicã, din pãmânturile elinilor, și chiar din Egipt. Localitatea a fost situatã pe vechiul drum care în timpurile antice fãcea legãtura între orașele Adrianopolis și Plovdiv. Lucrul acesta a influențat pozitiv dezvoltarea meșteșugurilor, schimbului comercial și cultural. Este interesant și faptul cã în perioada Evului mediu, la Haskovo și în zonã a apãrut o breaslã de comercianți denumiți cupți (rãscumpãrãtori). În acea perioadã, centrul principal al regiunii a fost orașul, unde în fiecare zi funcționau piețe pentru diferite produse. Asemenea piețe se organizau și în alte localitãți sau mãnãstiri din zonã, dar numai câte o datã pe sãptãmânã. Evenimente comerciale și culturale deosebit de importante au fost și târgurile sau bãlciurile  care aveau loc câte o datã pe an, la o anumitã sãrbãtoare religioasã. În vremurile din trecut, aceste evenimente aveau o mare importanțã și de obicei durau o sãptãmânã. Veneau negustori din întreaga zonã și chiar din cele mai îndepãrtate pãrți ale țãrii. În prezent, aproape de cetatea „Hisara“ se poate vedea o capela dedicatã sfinților Chiril și Metodii care a fost construitã în locul catedralei medievale „Sfinții 40 de Mucenici“, cu privire la care localnicii povestesc cã dacã o femeie infertilã petrece o noapte în capelã, apoi, într-o perioadã de un an, va concepe și va naște un copil. Aproape de capelã se poate vedea și o piatrã mare, denumitã „Cazanul mic“, pentru cã are o gaurã mare în care se strânge apã chiar și în cele mai cãlduroase zile.  Oamenii bãtrâni susțin cã aceastã apã este tãmãduitoare. Iar o urmã care se aseamãnã cu urmã de om, ne reamintește cã prin aceste meleaguri a trecut personajul legendar Krali Marco. Printre rãmãșițele templului tracic este și o piatrã mare, așezatã astfel, încât se poate trece sub ea și în fiecare an, sute de oameni fac acest lucru, pentru cã cred cã astfel le va fi vindecat trupul și sufletul.
Înflorirea relațiilor comerciale, precum și așezarea strategicã a orașului Haskovo și a localitãților din zonã, au contribuit la dezvoltarea meșteșugurilor, construcțiilor, fabricãrii diferitelor produse. Unul dintre evenimentele istorice remarcabile din acea vreme a fost fãimoasa bãtãlie din Clocotnița (1230). Domnitorul bulgar Ivan Asen al II-lea a biruit trupele puternice ale despotului bizantin Teodor Comnin. Biruința de la Clocotnița și evenimentele în urma acesteia, au transformat statul bulgar într-o mare putere politicã pe Pininsula Balcanicã. A început o perioadã de ascensiune a construcțiilor, au fost construite o serie de fortificații și echipamente de apãrare, care s-au pãstrat pânã în zilele noastre. Cea mai remarcabilã este cetatea medievalã Liutița. Turiștii o pot vizita oricând, pentru cã se aflã la doar 6 km depãrtare de Ivailovgrad, pe vârful „Gradișteto”. Este situatã pe o suprafațã de circa 20 decare, zidurile acesteia au o înãlțime de circa 6 metri, iar grosimea lor este de aproximativ 2 metri.  Înãlțimea inițialã a zidurilor a fost de 9 metri și la aceastã înãlțime s-a pãstrat o parte din cele 12 turnuri ale cetãții.  În timpul sãpãturilor arheologice au fost descoperite o serie de artefacte din diferite perioade, ceea ce aratã cã cetatea a fost un centru comercial și cultural foarte important. În timpul secolelor, cetatea a fost distrusã de mai multe ori, dar ceea ce a rãmas pânã la vremurile noastre dateazã din perioada domniei țarului bulgar Kaloian. Cetatea de atunci s-a pãstrat aproape în întregime și  în prezent este unui dintre cele mai interesante  obiective turistice  atât din zonã, cât și pe teritoriul țãrii.
Un mare interes provoacã și Cetatea „Sfântul Duh“, situatã pe dealul Sfântul Duh din zona satului Mineralni bani  (Bãi minerale). Aceasta s-a pãstrat timp de 4 perioade arhitecturale: în cea romanã,  în perioada romanã târzie, în perioada bizantinã timpurie și în perioada medievalã. Cetatea are o formã neuniformã, cu mai multe laturi.  Pe alocuri, zidurile s-au pãstrat pânã la o înãlțime de 3,5 m., au o grosime de 2 m și înconjoarã o suprafațã de circa 2 decare. Se intrã prin poarta principalã sudicã sau prin douã porți mai mici, situate în zidul estic și în cel vestic. Apãrarea cetãții a fost întãritã prin 4 turnuri mari, dreptunghiulare, care în perioada medievalã au fost transformate în locuințe.  În incinta cetãții, de a lungul zidurilor  au fost construite o serie de locuințe, grajduri și o cazarmã, unde au fost descoperite zeci de vase de lut, unelte pentru prelucrarea pãmântului, monede, arme și alte obiecte.
Cetatea „Sfântul Duh”din satul Mineralni bani  
În timpul sãpãturilor arheologice, în cetate au fost gãsite 120 monede de cupru, de argint și de aur, un numãr mare de podoabe și o ștampilã din plumb.
În afarã de cetãțile din perioada Evului mediu, Haskovo și localitãțile din zonã se mândresc și cu un numãr mare de biserici rupestre medievale, care sunt monumente istorice unice, de o mare importanțã pentru istoria europeanã. Una dintre aceste biserici, biserica lângã satul Matocina, este sãpatã în întregime direct în stâncã. Aceasta dateazã din sec. al X-lea. Acolo oamenii de științã au gãsit forme de cult sãpate în piatrã, ceea ce aratã cã încã din timpul tracilor aici exista un locaș sfânt, de cult. Miturile din zonã povestesc cã în epoca precreștinã aici a fost un loc de venerare a zeilor pãgâni. La una din groatele din apropiere au existat imagini de aur ale acestor zei. Dupã ultimul ritual pãgân care a avut loc aici, cineva le-a ascuns și nimeni nu știe unde pot fi gãsite. Biserica rupestrã lângã satul Matocina a fost înscrisã în patrimoniul național ca un monument de o mare importanțã naționalã.
O altã bisericã rupestrã, care de asemenea este unicã, se aflã lângã localitatea Mihalici.  Este sãpatã într-un masiv  de calcar din zona Aipando, la circa 1,5 km depãrtare de satul Mihalici, municipiul Svilengrad. Este singura bisericã din Bulgaria care se deosebește de restul lãcașelor rupestre prin forma sa complexã, tri-concalã, care se poate vedea în zona Balcanilor numai la clãdirile zidite, cunoscutã încã din epoca anticã dar cu precãdere la bisericile din epoca bizantinã timpurie.  Unii spun cã deseori, pe pereții bisericii curge apã care are proprietãți tãmãduitoare. Localnicii mai adaugã cã apa este pãzitã de doi șerpi care apar atunci când cineva intrã în bisericã cu intenții necurate.
Biserica rupestrã lângã satul Mihalici, municipiul Svilengrad
Privirea turistului obligatoriu trebuie sã se opreascã și asupra unei biserici care este cea mai mare bisericã ruralã din Bulgaria.  Este vorbã despre biserica „Adormirea Maicii Domnului“ din satul Uzungiovo. Are o arhitecturã unicã care și-a pãstrat autenticitatea pânã în prezent. Specialiștii presupun cã a fost construitã în jurul anului 1500. Cu câțiva ani mai târziu, în anul 1593, aceastã bisericã creștinã a fost dãrâmatã și în locul ei a fost construitã o moschee care fãcea parte din complexul uriaș al unui kervansaray, din care s-a pãstrat pânã în prezent doar poarta centralã.    Clãdirile complexului se deosebeau printr-o rarã frumusețe. La sfârșitul secolului al XVII-lea, în partea stânga a moscheii a fost construit un turn cu ceas, iar la câțiva metri – o fântânã din marmurã. Întregul complex a fost înconjurat de un gard înalt de piatrã, astfel încât semãna cu o cetate. În anul  1906, fosta moschee și bunurile imobile care îi aparțineau, au fost cedate Bulgariei de cãtre Turcia și atunci a început reconstrucția, transformându-se într-o bisericã creștinã care a fost pictatã de meșterul Vanghel din Debar. În acelaș an a fost fãcut și altarul cu catapeteasma, precum și o parte din ornamentele specifice stilului ortodox.   
Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ din satul Uzungiovo
Este cea mai mare bisericã ruralã din Bulgaria.
Procesele publice, politice și economice prin care trece Bulgaria în perioada Evului mediu și-au produs efectele asupra modului de viațã, relațiilor economice și culturale din regiunea Haskovo. Meșteșugurile înregistreazã un nivel ridicat de dezvoltare, cum ar fi de exemplu prelucrarea metalelor prețioase, fabricarea articolelor din piele sau lemn, podoabelor, vaselor ceramice, etc.  O mãrturie pentru aceste efecte sunt artefactele gãsite în mormintele unor oameni bogați de la sfârșitul secolului al XII-lea și pânã la sfârșitul secolului al XIV-lea.  Pentru nivelul de prosperitate a zonei ne putem da seama și datorita monedelor, vaselor ceramice de o rarã frumusețe, realizate în tehnica “sgrafito” și multe alte obiecte de uz casnic folosite de cãtre localnicii de atunci. Toate aceste artefacte și monumente istorice transformã regiunea Haskovo într-o destinație turisticã foarte atractivã, pentru cã se pot vizita o serie de monumente istorice și culturale care fac parte din patrimoniul național, se pot vedea artefacte de o mare valoare, biserici rupestre unice, cetãți bine conservate.
Acest document a fost creat în cadrul Proiectului nr.Â2.12.01/20.03.2012. "Promovarea în comun a inițiativelor turistice orientate cãtre moștenirea cultural-istoricã”  / JTI TARGET“, este un proiect aprobat pentru finanțare care face parte din programul operațional de Cooperare Teritorialã Europeanã  „Grecia – Bulgaria 2007-2013” , realizat cu sprijinul financiar al Programului de Cooperare Teritorialã Europeanã  „Grecia – Bulgaria 2007-2013”,  cofinanțat de Fondul European de Dezvoltare Regionalã și de bugetele naționale ale statelor participante. Întreaga responsabilitate pentru conținutul prezentului document revine executantului ales conform contractului nr. MS-02-4-(359) / 05.09.2014 și în nici un fel de împrejurare nu angajează cu nimic poziția oficială a Uniunii Europene și a Autorității
contractante.